Reprezinta "cartea de vizita" a obiceiurilor de Anul Nou venind din vechime si pastrata de generatii intregi, care i-au conservat originalitatea pana astazi.Din suita de obiceiuri stramosesti specifice raspantiei dintre ani, se detaseaza net, prin tinuta etnofolclorica si originalitatea spectacolelor oferite, datina umblatului cu caiutii, intalnita intr-un numar mare de sate ale Vaii Siretului: Hantesti, Grigoresti, Siminicea, Dumbraveni, Salageni, Liteni, Tudora, Zvoristea, Buda, Dealu, Varfu Campului s.a.Spectacolele etalate de formatiile de caiuti difera insa de la un sat la altul ca joc, componenta numerica, costumatie, strigaturi, linie melodica.
Jocul calului are un stravechi substrat comun multor popoare europene care au sacralizat calul( greci, spanioli, francezi, englezi). La originea tuturor acestor traditii europene sta "cultul calului aparut la sfarsitul epocii fierului".La romani este" o datina mitologica complexa, un dans ritual cu implicatii multiple" avand la baza un "dans solstitial solar trac".Cercetatorii afirma ca mostenirea ritualului tracic al dansului solar s-a transmis la daco-romani si la romani in datina calusarilor (din sudul tarii) si in dansul caiutilor (din nordul Moldovei), in preajma solstitiului de iarna (rit solar influentat si de cultul cailor solari-comuni in Europa de Vest). La datina jocului caiutilor de astazi pot fi observate "aspecte de ritual dintr-un stravechi cult solar autohton".Bastoanele (maciucile ornamentale) cu care harapii se dueleaza, simbolizeaza ritualic luptele cu sabii, ca reminiscenta de cult arhaic.
Avand origini stravechi si o continuitate neintrerupta de manifestare, in care si-a imbagatit repertoriul si cizelat frumusetea, obiceiul umblatului cu caiutii la trecerea dintre ani a fost pastrat cu sfintenie de generatiile de tineri, de la copii aflati in pragul scolii pana la cei pregatiti de a intra in randurile maturilor comunitatii.Formatiile de caiuti au in componenta tineri cu varsta cuprinsa intre 5-20 de ani,grupati in mai multe formatii de cate 8-12 membri, pe criteriul apropierii de varsta.Nelipsiti in aceste formatii sunt tinerii cu costumatii adecvate: 2 caiuti, 2 harapi negri, un arap alb, un turc, o cucoana si un instrumentist care acompaniaza la trisca( uneori acordeon, trompeta, clarinet si muzicuta), jocul caiutilor.
Originalitatea caiutilor hantesteni se detaseaza in primul rand prin frumusetea, autenticitatea si sobrietatea costumatiei:
-incaltari (opinci in vremurile mai vechi) si "tuslugi" pe picioare, de culoare rosie, cu vipusca alba laterala;
-fusta alba larga si lunga pana la genunchi, avand prinsa la spate o coada din par de cal;
-bluza rosie cu mansete albe si guler alb cu epoleti;
-pe spate mantie de catifea, cu cruce frumos cusuta manual, impodobita cu diverse motive florale si "fluturi";
-in cap sapca rosie cu motive geometrice albe, frumos impodobita si cu coama in frunte din par de cal;
-membrii formatiei mai au in dotare harapnice , buciume si fluieraturi necesare acompanierii jocului caiutilor.In mare masura, costumatia este asemanatoare cu cea a ofiterilor de cavalerie, apartinand renumitelor escadroane de rosiori de pe Valea Siretului la inceputul sec.XX.
Prezenta caiutilor in alaiul mascatilor de Anul Nou se impune si prin eleganta miscarilor,autenticitatea si varietatea dansurilor etalate, liniile melodice adecvate si strigaturile in grup.In ansamblul lor, melodiile populare pe care evolueaza jocul caiutilor din Hantesti "sugereaza un galop de o sonoritate luminoasa, favorizand evolutia vijelioasa a grupurilor pe un repertoriu coregrafic local, cu pasi alergati, sarituri de mica amplitudine pe ambele picioare, pinteni in aer, rasuciri ale intregului corp spre dreapta si stanga, sarituri cu intoarceri, sarituri cu ambele picioare pe podea".
Remarcabile sunt totodata originalitatea si gustul pt frumos cu care sunt impodobiti "caiutii" purtati in fata de tineri.Ei imita sugestiv un cap de cal, cusut din diverse materiale, expresiv ornamentat si jucat de "haturi" pe timpul acompanierii la trisca.
Fiind unul dintre cele mai mari sate de pe Valea Siretului, Hantestiul este strabatut pe la toate casele cu prilejiul Anului Nou de catre 10-15 formatii de caiuti, insotite de lautari, incepand cu dupa amiaza zilei de 31 decembrie si pana catre seara Sfantului Vasile. Plecarea pe la casele satenilor este precedata de o adevarata parada a formatiilor de caiuti, care-si prezinta pe rand spectacolul coregraf pe scena Caminului Cultural al satului, in fata multimii spectatorilor localnici.
In prag de An Nou, aflandu-se in vizita la mama sa in Hantesti, cunoscutul jurnalist Dumitru Teodorescu a ramas impresionat de o insolita opreliste: "In fata casei primarului Hantestilor o superba trupa de caiuti evolua in sosea.O echipa tanara - de la cativa pusti de sase-sapte ani, apoi baieti pana-ntr-a opta si cativa baietani.Un baietan in rol de arap ne-a facut semn sa ne oprim, astfel ca pe tot latul soselei, copiii,baietii,flacaii, in superbele vesminte specifice (si nou- noute), s-au desfasurat in jocul intreg si asa cum l-au invatat de la cei dinaintea lor al vestitilor, superbilor caiuti".
Valoarea, frumusetea si autenticitatea acestui obicei stravechi au fost etalate in decursul timpului de formatiile de caiuti din Hantesti la numeroasele festivaluri folclorice de datini strabune, desfasurate pe plan local (in Hantesti si in satele vecine), judetean (la Suceava, Radauti, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc ), sau national (la Bucuresti, Voineasa, Botosani), in emisiuni televizate si radiodifuzate.
Cetele de mascati cu Capra si Ursul, fara a atinge spectaculozitatea datinii caiutilor, imprima in schimb varietate si pitoresc obiceiurilor de Anul Nou.
Jocul calului are un stravechi substrat comun multor popoare europene care au sacralizat calul( greci, spanioli, francezi, englezi). La originea tuturor acestor traditii europene sta "cultul calului aparut la sfarsitul epocii fierului".La romani este" o datina mitologica complexa, un dans ritual cu implicatii multiple" avand la baza un "dans solstitial solar trac".Cercetatorii afirma ca mostenirea ritualului tracic al dansului solar s-a transmis la daco-romani si la romani in datina calusarilor (din sudul tarii) si in dansul caiutilor (din nordul Moldovei), in preajma solstitiului de iarna (rit solar influentat si de cultul cailor solari-comuni in Europa de Vest). La datina jocului caiutilor de astazi pot fi observate "aspecte de ritual dintr-un stravechi cult solar autohton".Bastoanele (maciucile ornamentale) cu care harapii se dueleaza, simbolizeaza ritualic luptele cu sabii, ca reminiscenta de cult arhaic.
Avand origini stravechi si o continuitate neintrerupta de manifestare, in care si-a imbagatit repertoriul si cizelat frumusetea, obiceiul umblatului cu caiutii la trecerea dintre ani a fost pastrat cu sfintenie de generatiile de tineri, de la copii aflati in pragul scolii pana la cei pregatiti de a intra in randurile maturilor comunitatii.Formatiile de caiuti au in componenta tineri cu varsta cuprinsa intre 5-20 de ani,grupati in mai multe formatii de cate 8-12 membri, pe criteriul apropierii de varsta.Nelipsiti in aceste formatii sunt tinerii cu costumatii adecvate: 2 caiuti, 2 harapi negri, un arap alb, un turc, o cucoana si un instrumentist care acompaniaza la trisca( uneori acordeon, trompeta, clarinet si muzicuta), jocul caiutilor.
Originalitatea caiutilor hantesteni se detaseaza in primul rand prin frumusetea, autenticitatea si sobrietatea costumatiei:
-incaltari (opinci in vremurile mai vechi) si "tuslugi" pe picioare, de culoare rosie, cu vipusca alba laterala;
-fusta alba larga si lunga pana la genunchi, avand prinsa la spate o coada din par de cal;
-bluza rosie cu mansete albe si guler alb cu epoleti;
-pe spate mantie de catifea, cu cruce frumos cusuta manual, impodobita cu diverse motive florale si "fluturi";
-in cap sapca rosie cu motive geometrice albe, frumos impodobita si cu coama in frunte din par de cal;
-membrii formatiei mai au in dotare harapnice , buciume si fluieraturi necesare acompanierii jocului caiutilor.In mare masura, costumatia este asemanatoare cu cea a ofiterilor de cavalerie, apartinand renumitelor escadroane de rosiori de pe Valea Siretului la inceputul sec.XX.
Prezenta caiutilor in alaiul mascatilor de Anul Nou se impune si prin eleganta miscarilor,autenticitatea si varietatea dansurilor etalate, liniile melodice adecvate si strigaturile in grup.In ansamblul lor, melodiile populare pe care evolueaza jocul caiutilor din Hantesti "sugereaza un galop de o sonoritate luminoasa, favorizand evolutia vijelioasa a grupurilor pe un repertoriu coregrafic local, cu pasi alergati, sarituri de mica amplitudine pe ambele picioare, pinteni in aer, rasuciri ale intregului corp spre dreapta si stanga, sarituri cu intoarceri, sarituri cu ambele picioare pe podea".
Remarcabile sunt totodata originalitatea si gustul pt frumos cu care sunt impodobiti "caiutii" purtati in fata de tineri.Ei imita sugestiv un cap de cal, cusut din diverse materiale, expresiv ornamentat si jucat de "haturi" pe timpul acompanierii la trisca.
Fiind unul dintre cele mai mari sate de pe Valea Siretului, Hantestiul este strabatut pe la toate casele cu prilejiul Anului Nou de catre 10-15 formatii de caiuti, insotite de lautari, incepand cu dupa amiaza zilei de 31 decembrie si pana catre seara Sfantului Vasile. Plecarea pe la casele satenilor este precedata de o adevarata parada a formatiilor de caiuti, care-si prezinta pe rand spectacolul coregraf pe scena Caminului Cultural al satului, in fata multimii spectatorilor localnici.
In prag de An Nou, aflandu-se in vizita la mama sa in Hantesti, cunoscutul jurnalist Dumitru Teodorescu a ramas impresionat de o insolita opreliste: "In fata casei primarului Hantestilor o superba trupa de caiuti evolua in sosea.O echipa tanara - de la cativa pusti de sase-sapte ani, apoi baieti pana-ntr-a opta si cativa baietani.Un baietan in rol de arap ne-a facut semn sa ne oprim, astfel ca pe tot latul soselei, copiii,baietii,flacaii, in superbele vesminte specifice (si nou- noute), s-au desfasurat in jocul intreg si asa cum l-au invatat de la cei dinaintea lor al vestitilor, superbilor caiuti".
Valoarea, frumusetea si autenticitatea acestui obicei stravechi au fost etalate in decursul timpului de formatiile de caiuti din Hantesti la numeroasele festivaluri folclorice de datini strabune, desfasurate pe plan local (in Hantesti si in satele vecine), judetean (la Suceava, Radauti, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc ), sau national (la Bucuresti, Voineasa, Botosani), in emisiuni televizate si radiodifuzate.
Cetele de mascati cu Capra si Ursul, fara a atinge spectaculozitatea datinii caiutilor, imprima in schimb varietate si pitoresc obiceiurilor de Anul Nou.
