In lumea satului traditional, legatura dintre ritmurile naturii si ritmurile activitatii materiale si spirituale a oamenilor se realiza prin sarbatori sezoniere care marcau hotarele scurgerii timpului calendaristic, masurat in vechime dupa repere astronomice, biologice si social- economice .Secole in sir, stramosii nostri au folosit in paralel calendarul popular( care indica perioadele favorabile inceputului activitatilor in functie de bioritmurile naturii, delimitand zilele lucratoare de sarbatori), calendarul astronomic si cel bisericesc.
Multitudinea de datini si manifestari folclorice cu ampla desfasurare in viata satelor noastre, pastrate aproape nealterate din vremuri arhaice pana pana astazi, au fost grupate de cercetatori dupa anotimpuri, in obiceiuri si sarbatori de iarna, de primavara, vara si toamna.Universul spiritual al satului de altadata( cu o diversitate de credinte si obiceiuri, dintre care se detaseaza datinile colindatului, umblatul cu si cu semanatul, datina caiutilor si a alaiurilor de mascati, impreuna cu practicile magice prilejuite de sarbatorile din preajma echinoctiilor si a soltitiilor), poate fi reconstituit prin studierea atenta a numeroaselor categorii de izvoare istorice scrise si nescrise, care s-au pastrat prin grija unor istorici, folcloristi, etnografi, calatori straini care ne-au vizitat meleagurile, invatatori si preoti care s-au dovedit a fi adevarati " luminatori ai satelor".
Sarbatorile de iarna au pastrat pana in zilele noastre numeroase datini la care participa intreaga suflare a satelor, in preajma zilelor Craciunului, Anului Nou si Bobotezei.
Multitudinea de datini si manifestari folclorice cu ampla desfasurare in viata satelor noastre, pastrate aproape nealterate din vremuri arhaice pana pana astazi, au fost grupate de cercetatori dupa anotimpuri, in obiceiuri si sarbatori de iarna, de primavara, vara si toamna.Universul spiritual al satului de altadata( cu o diversitate de credinte si obiceiuri, dintre care se detaseaza datinile colindatului, umblatul cu si cu semanatul, datina caiutilor si a alaiurilor de mascati, impreuna cu practicile magice prilejuite de sarbatorile din preajma echinoctiilor si a soltitiilor), poate fi reconstituit prin studierea atenta a numeroaselor categorii de izvoare istorice scrise si nescrise, care s-au pastrat prin grija unor istorici, folcloristi, etnografi, calatori straini care ne-au vizitat meleagurile, invatatori si preoti care s-au dovedit a fi adevarati " luminatori ai satelor".
Sarbatorile de iarna au pastrat pana in zilele noastre numeroase datini la care participa intreaga suflare a satelor, in preajma zilelor Craciunului, Anului Nou si Bobotezei.
