skip to main |skip to sidebar
Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în
vremea împăratului Constantin. El s-a născut în Cezareea Capadochiei,
din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind
dascăl în cetate.Cum
s-a dovedit a fi un copil înzestrat şi dornic de învăţătură, el a fost
trimis de părinţi la şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din
urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o
strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei
în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică.Sfântul Vasile a
apărat dogma Sfintei Treimi, ducând o luptă aprigă, prin scris şi
cuvânt, pentru luminarea creştinătăţii. Sfântul Vasile a murit la vârsta
de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu
numele de Sfântul Vasile cel Mare.În tradiţia populară, el apare
înfăţişat cu mai multe "chipuri", cel mai frecvent dintre ele fiind
acela de sfântul care au făcut minunile cele mai mari, păzitor de duhuri
rele, cu "mare putere asupra dracilor". Astfel, cu rugăciunile lui se
scot duhurile rele şi necurate din oameni.De asemenea, se spune
că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: numele Hristos (creştin) i-a fost
pus acestuia la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat. Iisus Hristos
s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost
botezat în legea cea veche şi a primit numele "Vasile".Sfântul
Vasile apare şi ca "mare beţiv", care stă călare pe poloboc, iar de ziua
lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el e tare bun şi s-a rugat
de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a
Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la
toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri
bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.