In traditia populara romaneasca se spunea ca in ziua de Pastele Blajinilor, Mortilor, Rohmanilor sau Pastele Mic sufletele celor morti sunt eliberate si se plimba pe pamant, in locurile dragi lor odata. Din aceasta cauza, se obisnuieste sa se gateasca mancaruri multe si gustoase, ce sunt impartite vecinilor, sarmanilor sau oamenilor de la cimitir, astfel incat cei plecati de langa noi sa se bucure si sa guste din ele. Potrivit superstitiei, cine nu se conformeaza acestui obicei, si nu da de pomana cu ocazia Pastelui Blajinilor, risca sa fie vizitat noaptea de catre cei morti, care ii cer fara intarziere sa li se dea de mancare.
Pe de alta parte, in folclor, Blajinii erau fie niste oameni buni la inima, ce posteau, din foarte mare credinta, inca o saptamana dupa Paste, fie niste romani rapiti de tatari ori alti necredinciosi, care pierdusera sirul zilelor si ajunsesera sa serbeze Pastele o saptamana mai tarziu decat se obisnuia. Conform altora, Blajinii, numiti si Rohmani, proveneau din semintia lui Sift, fiul lui Adam, si erau niste fapturi legendare, crestine ca si noi, insa mult mai bune la suflet , mai evlavioase si mai ferite de pacate care, dupa ce isi dadeau sufletul, mergeau direct in rai. Rohmanii se gaseau numai odata pe an cu nevestele lor, cu prilejul Pastelui, in restul zilelor din an pastrand cu strictete postul. Ei aflau despre sarbatoarea de Paste numai datorita cojilor de oua rosii aruncate in apele curgatoare in sambata Pastelui, care ajungeau pe taramul lor dupa ce raurile se varsau in apa Sambetei. Atunci cand soseau in acea lume mitica, cojile deveneau din nou oua intregi, iar Blajinii mancau cate douaspreze din acelasi ou.In ziua de Pastele Blajinilor, se lua masa la camp, pe iarba, servindu-se oua rosii si pasca. Cojile de oua, firmiturile de la cozonaci si de la pasca, vinul sau rachiul varsat pe jos nu erau pierdute, ele reprezentand hrana pentru cei morti. Un obicei asemanator are loc in zilele noastre la cimitir, unde se imprastie peste morminte cozonac, pasca, coji de oua, si vin, dupa ce preotul face slujba de Pastele Mortilor si se da de pomana din bucatele pregatite special pentru acesta ocazie.
Pastele Blajinilor era in traditia populara o sarbatoare respectata pentru a avea o viata buna in familie, a fi oamenii blajini, blanzi, feriti de fulgerarile pagubitoare ale maniei, pentru a nu se muri in aceasta saptamana, a fi ferit de dureri de maini si picioare, si pentru ca femeile sa fie ocrotite de boala si de vise rele.
