De dimineaţă, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în centrul satului sau în faţa bisericii, şi dacă era timp frumos plecau cântând în grupuri prin păduri şi lunci, culegând flori de primăvară. Ghiocei, viorele şi alte flori le aduceau acasă, considerându-le miraculoase. Dacă, întâmplator, se nimerea să
găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete, ce se puneau mai apoi în apa cu care se spălau fetele în timp ce rosteau cuvintele:
"Flori de fragă
Din luna lui Faur
La toată lumea să fiu dragă
Urâciunile să le desparţi".
Spre amiază, fetele se întorceau în sat în fuga, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl şi plăcea, se sărutau în văzul tuturor. Acest sărut semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc în viitor. Dacă, în schimb, fata sau flăcăul respectiv nu întâlnea în ziua de Dragobete nicio persoană de sex opus, se credea că acelei persoane nu-i va merge bine în tot anul. Va suferi în dragoste sau nu va avea parte de iubire până la viitorul Dragobete.
Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa strângă apa din omătul netopit, numită zăpada zânelor, iar apa era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. Pentru toţi, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur şi pentru treburile din gospodărie. Deoarece era credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, în ziua de Dragobete oamenii nu munceau, ci doar îşi făceau curăţenie prin case.
Se crede că cine participa la sărbătoarea Dragobetelor o sa aiba o sănătate de fier pâna la urmatoarea sărbătoare a iubirii, şi va fi ferit în acel an de febră sau de alte boli cu “fierbinţeală”. De asemenea, cei care luau parte la această sărbătoare a veseliei şi a voii bune, vor avea un an plin cu de toate, cu împliniri şi bogăţii. Ploaia de Dragobete, dacă era, semnifica o primăvara timpurie şi frumoasă. Era interzis de sacrificat animale, deoarece uniunile simbolice făcute în această zi îşi pierdeau din putere.
găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete, ce se puneau mai apoi în apa cu care se spălau fetele în timp ce rosteau cuvintele:
"Flori de fragă
Din luna lui Faur
La toată lumea să fiu dragă
Urâciunile să le desparţi".
Spre amiază, fetele se întorceau în sat în fuga, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl şi plăcea, se sărutau în văzul tuturor. Acest sărut semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunţi se mai pregătesc în viitor. Dacă, în schimb, fata sau flăcăul respectiv nu întâlnea în ziua de Dragobete nicio persoană de sex opus, se credea că acelei persoane nu-i va merge bine în tot anul. Va suferi în dragoste sau nu va avea parte de iubire până la viitorul Dragobete.
Prin unele locuri, exista obiceiul ca fetele mari sa strângă apa din omătul netopit, numită zăpada zânelor, iar apa era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste. Pentru toţi, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur şi pentru treburile din gospodărie. Deoarece era credinţa că Dragobetele îi va ajuta pe gospodari să aibă un an mai îmbelşugat decât ceilalţi, în ziua de Dragobete oamenii nu munceau, ci doar îşi făceau curăţenie prin case.
Se crede că cine participa la sărbătoarea Dragobetelor o sa aiba o sănătate de fier pâna la urmatoarea sărbătoare a iubirii, şi va fi ferit în acel an de febră sau de alte boli cu “fierbinţeală”. De asemenea, cei care luau parte la această sărbătoare a veseliei şi a voii bune, vor avea un an plin cu de toate, cu împliniri şi bogăţii. Ploaia de Dragobete, dacă era, semnifica o primăvara timpurie şi frumoasă. Era interzis de sacrificat animale, deoarece uniunile simbolice făcute în această zi îşi pierdeau din putere.
