In această zi, de-a lungul timpului, satele româneşti răsunau de bucuria tinerilor şi de zicala “Dragobetele săruta fetele". Bărbaţii trebuiau să-şi găsească partenere pentru anul care venea. Sunt multe credinţe populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile din timpul anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajuta pe gospodari să aibă un an îmbelşugat.
În credinţa populară, în ziua aceasta, oamenii aveau încredere în apropierea de orice fel. Cea fizică, concretizată prin atingere, avea mare importanţă în această zi. Femeile obişnuiau să atingă un barbat din alt sat, ca să fie drăgăstoase tot anul, iar fetele ca să se poată mărita bine. Bărbaţii la rândul lor n-aveau voie să se supere pe soţiile lor pentru a nu le merge rău tot anul.
Ascultând de sfaturile din batrâni, în această zi trebuia neapărat să nu stai acasa la tine, să te duci în pădure, în alt sat, în mijlocul naturii, să simţi chemarea primăverii şi să petreci în voie bună. Trebuia să te întâlneşti cu iubitul şi neapărat să culegi flori. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, ca să le meargă bine peste vară.